Gamba reprezinta partea piciorului situata intre genunchi și laba piciorului. Scheletul gambei este format din doua oase: tibia și peroneul (peroneul se mai numeste si fibula). Muschii de la nivelul gambei, prin actiunea lor, joaca un rol important in mers si alergare. Se impart in 3 mari grupe: muschii anteriori, laterali si posteriori ai gambei. Durerile de la nivelul gambei implica de obicei muschii posteriori.

Muschii regiunii posterioare sunt asezati in doua planuri, profund si superficial.

Muschii planului profund sunt:

➢ muschiul flexor lung al degetelor

➢ tibial posterior

➢ muschiul flexor lung al halucelui (degetul mare de la picior)

➢ muschiul popliteu

Muschii planului superficial sunt:

➢ muschii gastrocnemieni sau gemeni, care au 2 capete, medial si lateral (de aici si denumirea de gemeni)

➢ muschiul solear

Acesti muschi se insera printr-un tendon comun, numit tendonul lui Ahile, pe tuberozitatea calcaneana. 

Muschii planului superficiali sunt cei care pot suferi leziuni, cauzate de diversi factori, de la o entorsa minora pana la afectiuni mai grave, cum ar fi o tromboza venoasa prof 

Intinderea musculara sau contractura (crampa) musculara reprezinta leziuni indirecte aparute pe fond de oboseala sau suprasolicitarea muschiului. 

Pot sa apara in timpul oricarui tip de activitate fizica: alergat, ridicare de greutati, catarare, 

innot, dar si in afara efortului fizic, fiind denumite” ocupationale”. Spre exemplu, mentinerea unor pozitii anormale pentru perioade lungi de timp sau postura deficitara a corpului, pot determina intinderi sau contracturi musculare cronice ale gatului, umerilor si spatelui. Deshidratarea poate, de asemenea, sa aiba ca si efecte secundare aparitia crampelor musculare. Cele mai multe crampe sunt inofensive si se imbunatatesc prin masaj bland, printr-o intindere usoara a muschiului sau aplicarea unui prosop cald. Rar, crampele musculare pot fi cauzate si de alte alte afectiuni cum ar fi anumiti nervi comprimati, situatie in care trebuie mers la specialist. 

Odihna, gheata sau caldura aplicate local, precum si elevatia (ridicarea gambei mai sus decat inaltimea soldului) au efecte benefice in tratarea leziunilor musculature. Esentiala este insa rabdarea, un muschi lezat poate dura pana la 6 saptamani pentru a se vindeca complet.

Tendonul lui Ahile conecteaza muschii gambei la calcaneu (osul calcaiului). O inflamatie sau o leziune a tendonului ahilian determina durere, mai accentuata dupa efort fizic. Muschii gambei se pot simti, de asemenea, rigizi si inflamati, in special dimineata. Tendinita ahiliana se imbunatațeste adesea cu tratament care presupune: odihna, gheata aplicata local timp de 10-15 minute de 3-5 ori/zi, bandaj compresiv si elevatie. De asemenea, antiinflamatoarele nesteroidiene, administrate cateva zile, si kinetoterapia sunt indicate in tratamentul tendinitei ahiliene. 

3. CHISTUL BAKER

Un chist Baker este o mica umflatura, cauzata de lichid provenit din articulatia genunchiului, umflatura situata in spatele genunchiului, in zona poplitee. Cand o cantitate mare de lichid din articulatia genunchiului este comprimata, prin greutatea corpului, intre oasele articulatiei genunchiului, lichidul sfarseste prin a se separa de articulatie formand un saculet. Orice leziune la nivelul genunchiului determina cresterea cantitatii de lichid sinovial in articulatie. In mod normal, lichidul sinovial permite articulatiei sa alunece in mod corespunzator si ii asigura si aportul nutritional necesar. In chistul Baker, articulatia genunchiului incercand sa lubrifieze mai bine genunchiul atunci cand acesta sufera o leziune, produce lichid de inflamatie in exces. Astfel apare roseata si durere in spatele genunchiului, care pot iradia si in gamba. Uneori, chistul Baker dispare singur. In cele mai multe situatii insa, este necesara o vizita la un medic sau un kinetoterapeut.

Statul prelungit in picioare sau mersul pe distante foarte mari duc la o presiune accentuate asupra picioarelor, ceea ce poate provoca vene varicoase la nivelul. Aceste vene groase, bombate pot provoca durere, senzatie de arsura, umflaturi si mancarime. Ciorapii de compresie pot ajuta. La fel si miscarea si exercitiile fizice, ajuta la pomparea sangelui la nivelul gambei. Utila este si interventia chirurgicala de inchidere sau micsorare a venelor.

Nervul sciatic este cel mai lung si mai gros nerv din organism, in punctul in care este cel mai gros avand dimensiunea latimii degetului mare. Isi are originea la nivelul coloanei lombare, radacinile nervoase parasind maduva spinarii la nivelul vertebrei L4 si coboara pe partea posterioara a membrului inferior.

In cazul in care nervul sciatic este pensat sau inflamat, se poate simti o durere sau o senzatie de arsura care coboara pana la nivelul gambelor. Sciatica (inflamarea nervului sciatic) se poate agrava si dupa o perioada mai lunga de stat jos. 

Gheata aplicata local, 10- 20 de minute, de 1-3 ori pe zi, ajuta semnificativ la reducerea inflamatiei, la fel ca si tratamentul medicamentos cu antiininflamatoare nesteroidiene, administrat pe perioade de timp care nu depasesc 7-14 zile. Masajul bland si exercitiile specifice ajuta la decomprimarea nervului si la ameliorarea durerii. 

Acesta afectiune presupune formarea unui cheag de sange intr-o vena, de obicei in coapsa sau piciorul inferior, situatie in care se poate gamba poate sa doara si sa se simta calda. Obezitatea poate predispune la tromboza venoase profunda, la fel si sarcina, fumatul si statul pe scaun pentru perioade lungi de timp. Ca simptome, apar durerea si umflarea piciorului, precum si inrosirea si incalzirea mai intensa a acestuia, comparativ cu piciorul neafectat. Este necesara prezentarea de urgenta la medic, deoarece chegul de sange poate migra in plamani cauzand embolie pulmonara. Cu tratament adecvat, tromboza venoasa profunda poate fi prevenita si/sau tratata.  

Durerea de la nivelul gambei poate fi un semn ca muschii picioarelor nu primesc suficient sange. Disconfortul sau durerea musculara aparute la mers poarta denumirea de claudicatie intermitenta si este cauzata de blocarea arterelor de la nivelul membrelor inferioare, cel mai frecvent prin acumularea de colesterol in peretele vascular, ceea ce determina alimentarea insuficienta cu sange a musculaturii. Pentru evaluare se pot efectua teste pentru a vedea cat de bine curge sangele la nivelul membrele inferioare. Anumite medicamente, dar si exercitiile fizice regulate, ajuta la ameliorarea simptomelor și la prevenirea altor probleme. 

Apare atunci cand exista probleme ale nervilor periferici, care pot fi lezati undeva pe traiectul lor. Nervii periferici reprezinta conexiunea dintre sistemul nervos central (creier si maduva spinarii) si structurile efectoare (muschi, glande). Cea mai frecventa cauza este diabetul, dar exista si alte afectiuni, medicamente, leziuni sau infectii care pot provoca neuropatia periferica.

Daca sunt afectati nervii de la nivelul picioarelor, apar manifestari precum: intepaturi, furnicaturi sau senzatie de slabiciune si/sau durere la nivelul lor. Deoarece este posibil sa fie afectat si echilibrul, iar mersul sa fie ingreunat, kinetoterapia, prin programe de exercitii specifice, ajuta la cresterea fortei musculare si imbunatatitrea echilibrului. De asemenea, anumite medicamente, recomandate de catre un medic ajuta la ameliorarea durerii. 

Fracturile de stres constau in mici fisuri in oase, inclusiv la nivelul oaselor gambei, care apar ca urmarea efortului fizic excesiv. Aceastea sunt des intalnite in cazul sportivilor de performanta care sunt supusi unor antrenamente de intensitate mare, situatie in care muschii din jurul oaselelor sunt suprasolicitati si nu amortizeaza impactul miscariii asa cum ar trebui. Odihna impreuna cu fizoterapia si kinetoterapia reprezinta cel mai bun tratament pentru o fractura de stres, dar poate dura pana la 6 saptamani pentru o vindecare completa. Asigurati-va ca fractura este vindecata complet inainte de reluarea activitatii fizica, pentru evitarea recidivele si/sau a altor leziuni.

Desi nu se intampla des, anumite bacterii pot intra uneori in oase provocand o infectie si distrugere osoasa, afectiune cunoscuta ca si osteomielita. Simptomele constau in durere osoasa localizata si sensibilitate la palpare. Infectia localizata intr-un os al gambei, tibia sau fibula, se asociaza cu umflarea gambei si senzatie de caldura locala, febra si oboseala. Daca testele de laborator si imagistice confirma o infectie osoasa, tratamentul consta in administrarea de antibiotice, si uneori interventia chirurgicala.