Creierul sau encefalul reprezinta partea sistemului nervos central aflata in interiorul craniului. El controleaza numeroase functii ale organismului, precum bataile inimii, mersul, coordonarea, generarea de ganduri si emotii etc. In creierul uman exista intre 85 si 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei avand aproximativ 10.000 de conexiuni.

Fiind bine protejat de cutia craniana, creierul rar poate fi afectat de leziuni traumatice. In schimb, anumite obiceiuri pot avea repercusiuni serioase asupra lui, si anume:

Lipsa severa somnului poate fi o cauza a dementei, care se manifesta cu pierderi de memorie, scaderea abilitatii de a rationa si comunica. Chiar si o scadere usoara a orelor de somn (daca pierdem 1-2 ore din cele 8 ore necesare pe noapte) ne poate afecta concentrarea si memoria. Acest lucru poate avea impact major asupra activitatilor profesionale si a celor care tin de rutina zilnica.

Somnul ajuta creierul sa functioneze corect. In timp ce dormim, creierul se pregateste pentru a doua zi, formand noi conexiuni cu ajutorul carora putem sa invatam si sa ne amintim diverse informatii.

Cel mai bine este sa avem un program regulat si in privinta somnului. Pentru evitarea problemelor legate de somn sa va reduce consumul de cofeina si alcool precum si folosirea electronicelor seara.

Oamenii sunt facuti pentru contact social, ceea ce creeaza sentimente reale de conexiune. Persoanele care au prieteni, si nu vorbim de prietenii de pe retele de socializare, chiar si putini, dar apropriati, sunt mai fericiti si mai productivi.

Izolarea sociala si singuratatea au fost asociate cu accelerarea declinului cognitiv la oameni, legaturile sociale stranse ajutand la mentinerea sanatatii mintale, spun oamenii de stiinta.

Studiile afectuate in domeniu arata ca stimularea mintala (care se poate realiza si prin socializare) ajuta la prevenirea si incetinirea unor boli grave – cum ar fi dementa si boala Alzheimer. Astfel, persoanele care socializeaza real au mai putine sanse de a suferi de declin cerebral.

Lipsa miscarii nu afecteaza doar starea fizica, ci si starea mintala. Exercitiile fizice faciliteaza eliberarea de neurotransmitatori in creier, cum este dopamina si serotonina, neurotransmitatori care sunt asociati cu trairile pozitive, cu placerile si cu o stare de spirit mai buna. Diferenta dintre serotonina si dopamina este legata de modul in care functioneaza, in timp ce dopamina permite comunicarea intre celulele nervoase pentru a transmite sentimentul de satisfactie, placere sau motivatie, serotonina ajuta organismul sa trimita mesaje catre celulele nervoase. Impreuna, acestea servesc diferite functii, incluzand controlul starii de spirit si al fericirii.

De asemenea, lipsa miscarii poate predispune la boli precum diabet, boli de inima si hipertensiune arteriala - toate acestea avand o legatura si cu debutul bolii Alzheimer.

O plimbare vioaie de 30 de minute, de 3-5 ori pe saptamana ajuta creierul si organismul sa ramana in forma.

Partile creierului legate de invatatre, memorie si sanatatea mintala sunt mai putin dezvoltate la persoanele a caror dieta contine de hamburgeri, cartofi prajiti, chips-uri si bauturi racoritoare in exces.

Fructele de padure, cerealele integrale, nucile si legumele cu frunze verzi, pastreaza functia creierului si previn declinul mintal.

Portiile prea mari, chiar si din alimentele sanatoase, pot impiedica creierul sa construiasca o retea puternica de conexiuni necesare gandirii si memoriei.

Potrivit unui studiu din domeniul Psihiatriei Moleculare, cercetatorii au descoperit că fumatorii au cortexuri mai subtiri (cortexul este partea exterioara a creierului care este cruciala pentru cunoastere). „Cortexul este rege pentru lucruri minunate cum ar fi calculul mintal. Este, de asemenea, implicat în funcții importante precum atentia și rationamentul spatial”, spune autorul studiului, Sherif Karama, Ph. D., de la Universitatea McGill.

Deci, un cortex mai subtire, duce la o diminuare a cunoasterii (persoanele cu boala Alzheimer sufera printre alte probleme cognitive si de subtierea cortexului).

Volum maxim din casti poate avea repercusiuni grave asupra auzului, dar nu numai.

Afectarea auzului vine la pachet si cu alte probleme cerebrale, cum ar fi pierderea tesutului cerebral. Acest lucru se poate intampla deoarece, cand volumul din casti este foarte mare, creierul trebuie sa munceasca mult mai mult pentru a intelege ce se spune in jur si pentru a stoca in memorie informatiile auzite.

Volumul din casti nu trebuie sa depaseasca 60% din volumul maxim al dispozitivului, si nu mai mult de cateva ore pe zi.

Lipsa luminii naturale, poate incetini creierul si poate duce la depresie.

Dr. Steven Lockley, neurolog și profesor la Harvard Medical School, a explicat ca „Lumina este un stimulent acut care alerteaza direct creierul. Daca suntem expusi luminii naturale pe timpul zilei, atunci efectul stimulativ va fi mai bun. Vom fi mai vigileti si vom avea o functie cognitiva mai buna, vom fi mai productivi.

Expunerea la lumina naturala este cu atat mai importanta in perioadele din an in care zilele se scurteaza.