Moderatia pare se fie cel mai bun sfat in multe situatii, insa cand vine vorba de alimentatie, pe langa moderatie se recoamanda si diversitate. Prin urmare, este indicat sa fie mentinut un echilibru intre alimentele de provenienta animala si cele de provenienta vegetala.

Consumata cu moderatie, carnea are o serie de efecte benefice asupra functionarii organismului.

Carnea reprezinta un aliment de baza, iar consumul recomandat este de 450-500g/saptamana, portia corecta fiind de 120-150g (cat jumatate din palma fiecaruia).

Asta inseamna ca doar 3-4 zile pe saptamana trebuie consumat carne.

Mezelurile in schimb sunt produse mai putin sanatoase, iar portia corecta este la jumatate, adica 50-70g, tot de 3-4 ori maxim pe saptamana. 

Cercetarile arata ca, atat carnea procesata (mezeluri) cat si carnea rosie sunt bogate in grasimi saturate si pot duce la procese inflamatorii in corp.

Prin inflamatie, sistemul imunitar depisteaza si distruge moleculele straine sau microbii. Deci inflamatia ne scapa de agentii infectiosi responsabili de producerea unor simptome neplacute. Daca, insa, inflamatia persista in grade reduse dupa ce agentul infectios a fost eradicat (inflamatia cronica), aceasta se poate transforma in dusmanul organismului. Multe boli severe, printre care, bolile cardiovasculare, diabetul, artrita, depresia si boala Alzheimer au fost asociate cu inflamatia cronica.

Alimentatia joaca un rol important in combaterea inflamatiei cronice, deoarece bacteriile digestive elibereaza substante chimice care pot agrava sau atenua inflamatia. Practic alimentatia reprezinta una dintre cele mai puternice instrumente pentru a combate inflamatia. In mod deloc suprinzator, alimentele care contribuie la aparitia inflamatiei sunt aceleasi considerate in general nesanatoase, printre care bauturile carbogazoase, carbohidratii rafinati, carnea rosie si carnurile procesate.

In general alimente procesate si cereale rafinate pot afecta negativ sanatatea intestinului. Mai putina carne si mai multe fibre din cereale integrale, fructe crude si legume imbunatatesc tranzitul intestinal. In plus, o dieta bazata mai mult pe fructe si legume ajuta si la stimularea bacteriilor intestinale sanatoase, mai precis, alimentele bogate in fibre stimuleaza cresterea bacteriilor bune, care scad inflamatia si riscul de boli inflamatorii intestinale.

Carnea rosie si cea procesata sunt asociate cu un risc mai mare de a dezvolta de diabet de tip 2, daca sunt consumate zilnic.

Diabetul zaharat de tip 2, cel mai frecvent tip de diabet diagnosticat, poate fi tinut sub control prin exercitii fizice, dieta si medicatia corespunzatoare. Dieta echilibrata joaca, de asemenea, un rol important in intarzierea sau chiar evitarea riscurile grave ale acestei afectiuni.

Dieta unei persoane cu diabet de tip 2 trebuie sa contina:

➢ Carbohidrati cu absortie lenta, precum cei din cereale, legume, leguminoase, in procent de 60% din necesarul caloric zilnic

➢ Proteine, care reprezinta a doua categorie importanta de nutrienti. Necesarul de proteine este de doar 15% din aportul zilnic de calorii. Principalele surse de proteine sunt cele de origine animala, dar care nu trebuie sa depaseasca 50-60% din necesarul zilnic de proteine (carne slaba, peste, oua, lactate), restul fiind proteine de origine vegetala (cereale, linte, fasole, soia, seminte, nuci).

➢ Grasimi, a treia categorie de nutrienti importanti intr-o dieta unei persoane cu diabet de tip 2 (25% din necesarul caloric zilnic).

Grasimile sunt clasificate astfel: grasimi sanatoase (uleiuri presate la rece, seminte, peste) mai putin sanatoase (grasimile saturate precum unt, untura si colesterolul din oua) si total nesanatoase numite si grasimile trans, care trebuie evitate si care se gasesc in  margarina, alimentele semipreparate, alimentele prajite, creme, etc. 

Limitarea alimentelor cu grasimi saturate, inclusiv carne, poate scadea colesterolul "rau" sau LDL- colesterol din sange. Expertii spun ca grasimile saturate ar trebui sa reprezinte mai putin de 10% din totalul caloriilor consumate zilnic. Colesterolul ridicat este unul dintre factorii de risc majori pentru bolile de inima, insa, de multe ori, o persoana care are colesterolul marit nu prezinta simptome. Modificarile in alimentatia unei persoane care are colesterolul marit pot include, pe langa consumul mai mare de legume, fructe si cereale integrale, reducerea consumului de carne sau inlocuirea carnii cu pestele. Asta deoarece pestele este superior carnii, din simplul motiv ca are preponderent acizi grasi mononesaturati, plus Omega 3, spre deosebire de carne unde predomina grasimile saturate.

Posibil sa apara oboseala si lipsa de energie daca nu se consuma deloc carne.Asta pentru ca lipseste o sursa importanta de proteine si fier, ambele oferind energie. Organismul absoarbe mai mult fier din carne decat alte alimente, insa, in cantitati mai mici, fierul se gaseste si legumele cu frunze verzi cum ar fi spanacul, precum si in anumite cereale, paine si paste fainoase integrale. Proteinele din carne pot fi inlocuite cu cele din oua, fasole, mazare, linte, nuci, seminte si produse din soia.

Cand se urmeaza o dieta fara carne, se pot pierde vitamine si minerale importante, cum ar fi vitamina B12 care se gaseste exlusiv in alimentele pe baza de proteina animala. De asemenea, in deficit pot fi si fierul, calciu, si vitaminele A, B, si D, motiv pentru poate fi necesara administrarea unor suplimente alimentare, recomandate de catre un medic. 

In concluzie, consumul moderat de carne si diversificarea dietei cu fructe si legume, carbohidrati cu absortie lenta si grasimi sanatoase reprezinta cea mai buna solutie pentru o viata sanatoasa, alaturi de miscarea regulata, hidratarea corespunzatoare si somnul calitativ.