Scleroza multipla (SM) este o afectiune cu potential invalidant a creierului si maduvei spinarii (sistemul nervos central).

In SM, sistemul imunitar ataca teaca protectoare (mielina) care acopera fibrele nervoase si provoaca probleme de comunicare intre creier si restul corpului. In cele din urma, boala poate provoca deteriorarea permanenta a sistemului nervos central sau deteriorarea nervilor.

Semnele si simptomele de SM variaza foarte mult si depind de procentul leziunii nervoase si cat de afectati sunt nervii. Unele persoane cu SM severa pot pierde capacitatea de a merge independent, in timp ce altele pot experimenta perioade lungi de remisie (disparitia semnelor si simptomelor), fara simptome noi.

Semnele si simptomele sclerozei multiple pot diferi foarte mult de la o persoana la alta si de-a lungul evolutiei bolii, in functie de localizarea fibrelor nervoase afectate. Simptomele care afecteaza miscarea sunt:

➢ Amorteala sau slabiciune care apare de obicei pe o parte a corpului

➢ Senzatii de soc electric care apar la anumite miscari ale gatului, in special la indoirea gatului inainte

➢ Tremor, lipsa de coordonare sau mers instabil

Problemele de vedere sunt, de asemenea:

➢ Pierderea partiala sau completa a vederii, de obicei la un ochi, adesea cu durere in timpul miscarii ochilor

➢ Vedere dubla prelungita

➢ Vedere incetosata

Cauza sclerozei multiple nu este cunoscuta. Este considerata o boala autoimuna in care sistemul imunitar al organismului ataca propriile tesuturi. In cazul SM, aceasta problema a sistemului imunitar distruge mielina (teaca care acopera si protejeaza fibrele nervoase din creier si maduva spinarii).  Cand mielina protectoare este deteriorata si fibra nervoasa este expusa, mesajele care calatoresc de-a lungul fibrei nervoase pot fi incetinite sau blocate.

O combinatie dintre factorii genetici si factorii de mediu pot de asemenea sa contribuie la aparitia si evolutia SM.

La majoritatea persoanelor cu SM, boala are o evolutie recidivant-remisiva (revine - se opreste). Exista perioade de simptome noi sau simptome vechi care reapar, care se dezvolta pe parcursul a mai multor zile sau saptamani, si, de obicei, se imbunatatesc partial sau complet. Aceste recidive sunt urmate de perioade linistite, de remisiune a bolii care pot dura luni sau chiar ani.

Cresterile mici ale temperaturii corpului pot agrava temporar semnele si simptomele SM, dar acestea nu sunt considerate recidive reale ale bolii.

Cel putin 50% dintre persoanele cu SM recurent - remisiva, dezvolta, in cele din urma, o progresie constanta a simptomelor, cu sau fara perioade de remisie, in decurs de 10 pana la 20 de ani de la debutul bolii. Acest lucru este cunoscut sub numele de SM secundar-progresiva.

Agravarea simptomelor include, de obicei, probleme cu mobilitatea si mersul. Unele persoane cu SM, experimenteaza un debut treptat si progresia constanta a semnelor si simptomelor, fara nici o recidiva, cunoscut sub numele de SM primar-progresiva.

➢ Varsta

SM poate aparea la orice varsta, dar debutul apare de obicei intre 20 si 40 de ani. 

➢ Sex 

Femeile sunt de 2-3 ori mai expuse decat barbatii de a dezvolta SM recidivant-remisiva.

➢ Ereditatea

Daca unul dintre parinti sau frati a avut SM, exista un risc mai mare de a dezvolta boala.

➢ Anumite infectii

O varietate de virusuri au fost legate de SM, inclusiv Epstein-Barr, virusul care provoaca mononucleoza infectioasa.

➢ Rasa (Etnia) 

Albii, in special cei de origine nord-europeana, sunt expusi unui risc cel mai mare de a dezvolta SM. Oamenii de origine asiatica, africana sau nativ-americana, au cel mai mic risc.

➢ Vitamina D

Nivel scazut de vitamina D si expunere scazuta la lumina soarelui este asociata cu un risc mai mare de SM.

➢ Anumite boli autoimune.

Exista un risc usor mai crescut de a dezvolta SM daca exista si alte afectiuni autoimune, cum ar ar fi boli tiroidiene, psoriazis, diabet zaharat de tip 1 sau boli inflamatorii intestinale.

➢ Fumatul

Fumatorii care se confrunta cu un episod initial de simptome care pot semnala aparitia SM sunt mai susceptibili decat nefumatorii sa dezvolte un al doilea episod care confirma prezenta afectiunii SM recurent-remisiva.

Nu exista tratament care sa vindece total scleroza multipla. Cu toate acestea, tratamentele inovative, pot ajuta la accelerarea recuperarii dupa atacuri, la modificarea evolutiei bolii si la gestionarea simptomelor. Scleroza multipla este tratata de o echipa multidiscliplianara care include medici neurologi, urologi, psihiatri si oftalmologi, precum si kinetoterapeuti care lucreaza impreuna pentru a evalua si stabili cele mai eficiente scheme terapeutice.

Pentru a trata simptomele noi aparute, se foloseste medicatia pe baza de steroizi sau schimbul de plasma. Pentru prevenirea de noi atacuri, se folosesc terapii injectabile, orale si perfuzabile.

Kinetoterapia este importanta in contextul gestionarii problemelor legate de mers si rigiditate musculara. Prin programe speciale de exercitii se urmareste mentinerea mobilitatii articulare si cresterea fortei musculare. Masajul si terapia manuala au de asemenea un efect benefic la nivelul sistemului musculo-scheletal.