Alcoolul este legat de varsta in multe feluri. Trebuie sa fii adult pentru a-l bea legal si, odata ce esti, te poate imbatrani mai repede decat in mod normal.

Moderatia pare sa fie cel mai bun sfat in multe situatii, insa, cand vine vorba despre alcool, renuntarea reprezinta cel mai bun sfat. In primul rand, nu exista o dovada temeinica potrivit careia un consum moderat de alcool nu afecteaza organismul. In al doilea rand, sunt persoane care nu stiu de fapt ce inseamna consum “moderat”. Nu in ultimul rand, un nivel „sigur” de consum se poate modifica in timp, deoarece alcoolul afecteaza in mod diferit organismul, pe masura inaintarii in varsta.

Potrivit Dietary Guidelines for Americans, consumul moderat de alcool inseamna 1 portie pe zi pentru femei si 2 portii pentru barbati. Fiecare dintre aceste bauturi alcoolice, in cantitatile urmatoare, este considerata 1 portie si contine aceeasi cantitate de alcool:

➢ 350 ml de bere

➢ 118 ml de vin

➢ 30 ml de bautura alcoolica tare (tarie)

Desi factorii de mediu si factorii inconjuratori sunt importanti in formarea dependentelor, studiile releva tot mai mult importanta mare a factorilor genetici. Astfel, exista studii care au demonstrat ca o anumita sensibilitate la alcoolism se mosteneste.

Alcoolul si substantele psihoactive (drogurile) actioneaza asupra expresiei genelor, mai precis asupra modului in care genele isi exercita functiile in activitatea celulara.

Consumul excesiv de alcool poate avea efecte direct asupra anumitor parti ale corpului si asupra sanatatii mintale si poate avea si unele efecte indirecte, nesanatoase.

Unul din locurile principale in care actioneaza etanolul (substanta activa din alcool) este sistemul nervos central.

Fiecare bautura alcoolica merge "direct la cap", sau cel putin la creier. Consumul excesiv de alcool pe o perioada lunga de timp poate afecta celulele creierului si poate provoca chiar leziuni ale creierului sau anumite tipuri de dementa.

Simptome precum lipsa de judecata, lipsa de organizare sau de control emotional, probleme de  concentrare, probleme legate de controlul furiei, pot aparea ca si consecinta a consumului de alcool pe termen lung.

Pielea noastra devine mai subtire si mai uscata pe masura ce imbatranim. Este un proces natural care nu poate fi controlat. Imbatranirea cutanata are doua componente: intrinseca si extrinseca. Imbatranirea intrinseca este un proces care depinde de factorii genetici si constitutionali, adica vorbim despre caracteristici personale. Imbatranirea extrinseca este atunci cand pielea ta imbatraneste mai repede decat ar trebui din cauza mediului si a modului in care traim. Aici intervine si alcoolul, care deshidrateaza si usuca pielea. 

Alcoolul poate afecta modul in care functioneaza unele organe vitale si le poate face sa imbatraneasca mai repede. Ficatul este afectat chiar si de consumul moderat de alcool, ceea ce poate duce la probleme precum boala ficatului gras (steatoza hepatica).                                           

Alcoolul este procesat (metabolizat) la nivelul ficatului. Chiar daca alcoolul produce de la inceput anumite daune ficatului, acesta poate continua sa functioneze pentru un timp, deoarece are o mare putere de regenerare, chiar si atunci cand este deteriorat aproximativ 80%.Insa consumul constant de alcool, in timp poate produce inflamatie (hepatita alcoolica), si in cazurile cele mai severe, ciroza hepatica - aproximativ 10 - 20% dintre persoanele consumatoare de alcool dezvolta ciroza.In ciroza, o cantitate mare de tesut hepatic normal este inlocuit permanent cu tesut cicatricial (numit fibroza), care nu indeplineste nicio functie. Ca urmare, structura interna a ficatului este perturbata, iar ficatul nu mai poate functiona normal. In cele din urma, ficatul se micsoreaza. Ciroza nu este reversibila. 

Acoolul are un efect diuretic pronuntat, ceea ce creste incarcatura pe rinichi si favorizeaza deshidratarea. Organismul cheltuieste o parte semnificativa din rezervele de lichid pentru eliminarea alcoolului. Ca urmare, se formeaza o deficienta de apa, ceea ce duce la ingrosarea sangelui, iar sangele gros pentru rinichi este mult mai dificil de filtrat decat in mod normal, motiv pentru care sistemul renal este supus unui stres suplimentar si se uzeaza rapid. Putem spune ca rinichii si alcoolul sunt categoric incompatibile. La persoanele care consuma constant alcool, urina contine un sediment tulbure, cauzat de afectarea activitatii renale.

Vinul rosu are antioxidanti numiti polifenoli care iti pot ajuta nivelul colesterolului si iti pot proteja vasele de sange. Exista studii carea arata ca vinul rosu baut cu moderatie (aproximativ un pahar pe zi), ar putea fi bun pentru inima. Dar, acest lucru nu este un motiv suficient de bun pentru a incepe consumul de vin. In plus, tot ce depaseste cantitatea recomandata poate duce la batai anormale ale inimii si la hipertensiune arteriala.    

Alcoolul poate afecta modul in care corpul lupta impotriva bolilor grave, cum ar fi tuberculoza sau pneumonia. Alcoolul nu numai ca poate creste sansele de imbolnavire pe masura trecerii timpului, ci  poate agrava unele problemele medicale existente, cum ar fi osteoporoza, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, ulcerul, pierderile de memorie, si anumite tulburari de dispozitie.

Alcoolul poate afecta echilibrul, datorita impactului negativ asupra cerebelului (zona din creier care se ocupa de echilibru si coordonare), ceea ce creste riscul accidentarilor.

Poate avea impact negativ asupra somnului. Obiceiul dea a bea ceva, pentru relaxare inainte de culcare, nu este tocmai bun, deoarece alcoolul poate impiedica somnul sa apara sau poate sa duca la un somn agitat. Acest aspect este si mai delicat pentru persoanele varstnice, care sunt deja mai susceptibile de a trezi de multe ori sau pentru persoanele care au o tulburare de somn, cum ar fi insomnia.