Articulatiile sacroiliace sunt articulatiile in care partea inferioara a coloanei vertebrale (sacrum) se conecteaza la pelvis. Exista doua articulatii sacroiliace, cate una pe fiecare parte, cu ligamente in fiecare dintre (ligamentele sunt benzi de tesut care unesc oasele intre ele).

Nu este sigur daca durerea incepe in articulatia sacroiliaca sau in ligamentele inconjuratoare.

Durerea sacroiliaca poate fi dificil de diagnosticat deoarece si alte afectiuni pot provoca simptome similare. Durerea sacroiliaca este cel mai frecvent resimtita in partea inferioara a spatelui si feselor, dar poate fi, de asemenea, resimtita si in coapsa sau picior. Dar daca sunt prezente amorteala si furnicaturi sau slabiciune, trebuie luat in considerare un diagnostic alternativ.

Articulatia sacroiliaca este imbinarea intre osul sacral si osul ilion care sunt conectate intre ele prin ligamente puternice. Osul sacral sustine coloana vertebrala si este sustinut la randul sau osul ilion, pe fiecare parte.

Langa articulatia sacroiliaca se afla muschii fesieri si muschiul piriform. 

Articulatia sacroiliaca este o articulatie puternica sustinand intreaga greutate a corpului superior. Una dintre functiile articulatiei sacroiliace este de absorbtie a socurilor pentru coloana vertebrala. 

In urma nasterii, dar nu numai, articulatiile sacroiliace pot deveni hipermobile sau chiar instabile. Aceasta inseamna ca articulatiile se misca prea mult si ligamentele nu le sustin suficient de bine. 

Articulatiile sacroiliace pot deveni blocate sau rigide.

Rigiditatea poate aparea la persoanele care nu pot face gama completa de miscare in articulatie, la persoanele care nu se misca foarte mult sau chiar in cazuri de hipermobilitate, situatie in care articulatia se poate bloca la sfarsitul intervalului de miscare.

Rigiditatea este usor de tratat prin terapie manuala.

 Uzura degenerativa a articulatiei sacroiliace poate provoca osteofite sau inflamarea lor.

Se manifesta cu durere la nivelul articulatiilor sacroiliece, dar si a altor structuri musculo-scheletale din jurului articulatiilor. 

Durerea sacroiliaca poate fi agravata de statul prelungit pe scaun sau in picioare, de urcatul scarilor sau la alergare.

Tratamentul durerii sacroiliaice depinde de simptomele asociate si de cauza care sta la baza durerii.

Medicamenetele antiinflamatoare si antialgice ajuta la ameliorarea durerii, insa sunt recomandate pentru perioade scurte de timp, 7-14 zile maxim. 

Injectiile cu corticosteroizi (anitiinflamatoare mai puternice) administrate local, reduc semnificativ inflamatia si pot fi extrem de utile in tratamentul Sindromului Sacroiliac cronic.

Exista si tratamente mai inovative, cum ar fi terapia cu plasma bogata in trombocite, care consta in general in injectii cu o concentratie de trombocite proprii, pentru a accelera vindecarea tendoanelor, ligamentelor, muschilor sau articulatiilor lezate. 

Gheata aplicata local, in sesiuni de 10-15 minute, de 3-5 ori/zi, ajuta la reducerea inflamatiei. Intotdeauna se va pune un prosop subtire intre gheata si zona pe care se aplica. 

Caldura profunda aplicata pe zona dureroasa, are, de asemenea, efecte benefice in ameliorarea durerii.

Pentru atenuarea disconfortului cele doua forme de terapie, gheata si caldura, se folosesc alternativ.

➢ se vor practica exercitii care urmaresc atat intinderea musculaturii spatelui inferior si a musculaturii fesiere (stretching) cat si tonifierea lor, pentru a asigura suport si sprijin coloanei vertebrale. 

➢ imbunatatirea posturii, este un alt obiectiv urmarit de programul de recuperare

➢ invatarea tehnicilor de protejare a coloanei vertebrale si a articulatiilor sacroiliace (de exemplu ridicarea de jos a obiectelor grele se face prin indoirea genunchilor, ca si in pozitia de genuflexiune si ridicarea greutatii prin impingerea in picioare si nu prin aplecarea spatelui in fata).

O centura speciala poate fi purtata pentru a stabiliza articulatia sacroiliaca, in special cand exista hipermobilitate articulara.