Fractura incheieturii mainii presupune ruptura unui dintre oasele mainii sau chiar a incheieturii propriu-zise. Cel mai frecvent aceasta leziune se produce la o persoana care, incearca sa se prinda in timpul unei caderi si aterizeaza pe bratul intins. Incheietura mainii se mai poate fractura in timpul practicarii unor activitati sportive precum, fotbalul, snowboardingul sau schiul. Osteoporoza, de asememena, poate face ca oasele sa devina mai fragile si mai predispuse la fracturi.

Tratamentul precoce ajuta semnificativ la reducerea rigiditatii incheieturii mainii, aspect important deoarece incheietura mainii este utila in majoritatea activitatilor zilnice. Uneori fractura poate fi destul de mica si poate fi usor confundata cu o entorsa a incheietura mainii, situatie cand este necesara efectuarea unei radiografii pentru confirmarea diagnosticului.

Incheietura mainii conecteaza antebratul (care contine 2 oase: radius si ulna) si mana propriu-zisa (formata din opt oase carpiene mai mici). Acest aranjament unic ofera o mare gama de miscare (indreptare, indoire, rotatie si miscare laterala), dar este si foarte fragil si expus ranirii in cazul unei caderi, in special la varstnici.

Restrictionarea miscarii incheieturii mainii este extrem de importanta pentru a acorda osului/oaselor fracturate posibilitatea sa se vindece corect. Astfel, imobilizarea se va realiza cu ajutorul unei atele ghipsate sau cu ajutorul unei orteze. 

Pentru a reduce inflamatia si durerea se vor administra medicamente antiinflamatoare. In cazul durerilor severe un medicament opioid (codeina, morfina, etc ) ar putea fi necesar pentru gestionarea durerii. Diferenta dintre medicamentele antiinflamatoare si cele opioide este ca, opioidele nu trateaza inflamatia, ci numai durerea si se recomanda doar in cazul durerilor severe. Se recomanda insa utilizarea lor pe termen scurt.

Dupa perioada de imobilizare, se incepe programul de recuperare prin kinetoterapie (exercitii fizce specife, terapie manuala) si fizioterapie,  atat pentru a reduce rigiditatea post imobilizare cat si pentru a restabili gama de miscare in incheietura mainii. 

In cazul fracturilor severe, interventia chirurgicala poate fi necesara pentru a reface oasele rupte cu ajutorul dispozitivelor de fixare, cum ar fi tije, placi de suruburi sau grefe osoase pentru a menține poziționarea corecta a oaselor în timpul procesului de vindecare.

➢ Se recomanda o dieta imbogatita cu vitamina D si calciu pentru a construi rezistenta osoasa.

➢ Dupa menopauza, un supliment de calciu poate fi necesar 

➢ Se va purta echipament de protectie adecvat in cazul activitatilor cu risc de accidentare (sportive sau casnice). Protectiile pentru incheietura mainii sunt adesea folosite in sporturile de mare impact, cum ar fi sporturile de iarna