Pubalgia atletica, cunoscuta ca si Gilmore’s groin, dupa medicul chirurg care a identificat-o, este o afectiune in care sunt afectate tendoanele musculare si ligamentele din regiunea inghinala. 

Afectiunea este mai frecventa la barbati decat la femei si apare de obicei in sporturile care implica miscari rapide, cu rasuciri si intoarceri, cum ar fi fotbalul, rugby-ul si hocheiul pe gheata.

Numita si hernie sportiva, pubalgia atletica afecteaza doar peretele abdominal inferior si trebuie diferentiata de hernia inghinala prin faptul ca nu implica o hernie detectabila clinic.

 La barbati, uneori durerea pelvina cronica specifica pubalgiei este adesea diagnosticata gresit ca prostatita bacteriana cronica si tratata inutil cu antibiotice.

Mai multe structuri anatomice sunt implicate in pubalgia atletica. Mai precis, pot exista leziuni in partea inferioara a abdomenului sau leziuni in zona pelvina. Insa indiferent de localizarea leziunii, pubalgia atletica se manifesta cu slabiciunea si dilatarea inelului inghinal profund, care este intrarea in canalul inghinal (canalele inghinale sunt cele doua pasaje din peretele abdominal anterior si sunt mai mari si mai proeminente la barbati).

Canalul inghinal este o structura care traverseaza peretele abdominal, dand numele regiunii in care se afla. Permite trecerea cordonulului spermatic la barbati si a ligamentului rotund al uterului la femei. 

Canalul inghinal are doua orificii: unul cu o iesire superficiala numită inelul inghinal subcutanat si unul cu o intrare profunda numita inelul inghinal profund sau abdominal.

In structura canalului inghinal sunt identificati patru pereti: 

➢ Peretele anterior este format din aponevroza muschiului abdominal oblic extern

➢ Peretele posterior este format din fascia transversala, care are trei ligamente de intarire concepute pentru a-i oferi o rezistenta mai mare

➢ Peretele superior este format din marginea inferioară a muschiului abdominal oblic intern si a muschiului abdominal transvers

➢ Peretele inferior este dat de fata superioara a jumatatii mediale a ligamentului inghinal al Poupart sau Fallopian

Sportivii pot prezenta dureri inghinale unilaterale, dureri exacerbate de exercitiile fizice.

In cazurile cronice, sportivii pot avea dureri si in activitatilor de zi cu zi, nu doar in timpul desfasurarii activitatii fizice.

Miscarile bruste, rasucirea repetata, forta mare din timpul unei activitati sportive profesionale, precum si cresterea presiunii intra-abdominale pot duce la lezarea peretelui inferior al abdomentului.

Uneori durerea din pubalgia atletica poate aparea ca urmare diferentei dintre muschii adductori (interni) ai coapsei, puternic tonifiati comparativ cu muschii abdominali inferiori, slab tonifiati.

Initial se va opta pentru odihna urmata de reluarea lenta a activitatii fizice.

Se vor evita miscarile bruste de intoarcere si rasucire care pot provoca sau accentua durerea.

Medicamentele antiinflamatoarele (ibuprofen, aspirina, diclofenac etc,) si gheata aplicata local, de 3-4 ori pe zi timp de 20-30 min, ajuta la reducerea durerii si a inflamatiei. Pentru protejarea pielii gheata se va infasura intr-un prosop subtire inainte de aplicare.

Tratamentul medicamentos se poate administra pentru o perioada scurta de timp, 7-14 zile maxim.

Se vor practica exercitii fizice pentru stabilizarea si tonifierea (intarirea) muschilor din regiunea pelvina. 

Exercitiile de forta se pot face pe o saltea folosind benzi de rezistenta (pentru a evita ridicarea greutatilor).

Pentru continuarea desfasurarii activitatii sportive in conditii bune, se poate opta pentru purtarea pantalonilor scurti de compresie in timpul practicarii miscarii.

Exercitiile pentru intarirea zonei core (abdomen, muschii pelvieni, spate inferior si fesieri) sunt extrem de utile. Zona core reprezinta „fundatia” fiecarei miscari permitand mobilitatea in partea superioara si inferioara a corpului, directionand eficient puterea catre membre,  stabilizand in acelasi timp coloana vertebrala, cutia toracica si pelvisul impotriva stresului cauzat de miscarile sau fortele externe care actioneaza asupra acestora.

In cazul in care prin tratamentul conservator nu se obtin rezultatele asteptate, se poate opta pentru interventia chirurgicala.

Imediat postoperator se incurajeaza reluarea mersului normal, iar dupa 10-14 zile se poate relua si alergarea in linie dreapta (fara rasuciri si intoarceri bruste).

➢ imbunatatirea fortei musculare si a stabilitatii ajuta la contracararea fortelor mari aplicate in partea inferioara a abdomenul si pelvisul.

➢ activitatile care provoaca durere trebuie intrerupte.