Suprasolicitarea sau problemele de aliniere ale structurilor genunchiului pot provoca tensiuni si/sau leziuni, atat ale muschiului cvadriceps, cat si ale tendonului sau, care se manifesta cu durere, tumefactie (umflare) si slabiciune in articulatia genunchiului.

Tendinopatia cvadricepsului se refera la afectiunile tendonului sau, afectiuni din cadrul carora a fost exclusa inflamatia tendonului, conform ultimilor cercetari. 

Problemele genunchiului pot afecta persoanele de toate varstele, insa cele mai afectate sunt persoanele implicate in activitati sportive precum de volei, fotbal sau alergare.

Tendinopatia cvadricepsului este o leziune sportiva frecventa, alergarea si sariturile predispunand cel mai mult tendonul la accidentari si chiar la ruptura acestuia.

Se intampla insa sa sufera de afectiuni ale tendonului cavdricepsului si persoanele care nu fac sport, cauzele fiind problemele biomecanice, cum ar fi un dezechilibru la mers, probleme ale piciorului sau probleme ale genunchiului sau chiar probleme ale articulatiei soldului sau ale spatelui inferior.

De asemenea, tendinopatia cvadricepsului poate fi cauzata si de dezechilibrul muscular dintre muschiul cvadriceps si muschii situati pe partea posterioara a coapsei, o grupa musculara fiind mult mai tonifiata (de obicei cvadricepsul), iar alta grupa fiind prea slaba (de obicei muschii de pe partea posterioara a coapsei).

Muschiul cvadriceps este situat pe partea anterioara a coapsei indeplinind functiile de extensie (indreptare) a genunchiului si de flexie a coapsei. 

Este alcatuit din patru parti distincte- dreptul femural, vastul lateral, vastul medial si vastul intermediar. 

In partea superioara se ataseaza de osul coxal si de osul femur, iar in partea inferioara se conecteaza de rotula genunchiului cu ajutorul tendonului cvadriceps.

Tendonului cvadricep nu trebuie confundat cu tendonul rotulei (tendonul patelar) care se afla sub rotula, in timp ce tendonul cvadriceps se afla deasupra rotulei.

Cand leziunea tendonului apare ca rezultat al suprasolicitarii genunchiului si se manifesta cu durere si inflamatie, medicamententele antiinflamatorii nesteroidiene (paracetamol, ibuprofen, diclofenac, etc) ajuta la controlul simptomelor. Insa, sunt recomandate pentru perioade scurte de timp, 7-10 zile.

Alternarea ghetii si caldurii, aplicate local ofera, de asemenea, efecte antiinflamatorii si antialgice. Intotdeauna se pune un prosop subtire intre gheata/caldura si zona pe care se aplica. 

Odihna si evitarea activitatilor care provoaca sau accentueaza durerea este necesara. 

Odata ce durerea nu mai este prezenta, se poate reveni incet la activitatile sportive, reducandu-se insa frecventa si/sau intensitatea lor. 

Inca din stadiile incipiente ale afectiunii, kinetoterapia poate fi inceputa, ajutand, prin programe de exercitii specifice, la scaderea durerii si la reluarea miscarii in aericulatie. 

Programele de exercitii urmaresc cresterea flexibilitatii (exercitiile de stretching), dar si tonifierea muschiului cvadriceps si a muschilor situati pe partea posterioara a coapsei pentru a controla eventualele dezechilibre musculare. 

Proceduri precum ultrasunetele, electroterapia si laserul, ajuta semnificativ la controlul durerii si a umflaturii de la nivelul articulatiei genunchiului.

➢   In timpul practicarii unui sport, se va purta echipament corespunzator, si in special incaltamintea, are un rol important in prevenirea leziunilor.

➢   Pierderea in greutate, in caz de supraponderabilitate, ajuta la eliminarea presiunii de la nivelul genunchilor.

➢   Se va evita suprasolicitarea muschilor si/sau articulatiilor in timpul practicarii unui sport.

➢   Leziunile repetate ale tendonului pot deveni cronice, in special la persoanele cu varsta cuprinsa între 30 si 50 de ani, situatie in care recuperarea poate fi de durata.